Este o interfata standard pntru conectarea HDD-urilor alaturi de alte tipuri de medii de stocare, inventata in 1986 de catre Western Digital. Exista destul de multe sinonime ale termenului ATA, de exemplu IDE (Integrated Drive Electronics) si ATAPI (Advanced Technology Attachment Packet Interface). De asemenea odata cu introducerea Serial ATA (SATA) in 2003, termenul ATA a fost redenumit Parallel ATA (PATA). Standardul ATA permite lungimi ale cablului de maxim 46 de centimetri, desi se pot achizitona si cabluri de 91 de centimetri. ATA ofera cea mai comuna si ieftina modalitate de interfata de conectare.
Daca doua dispozitive se ataseaza la un singur cablu, unul dintre ele este numit Master iar celalalt Slave. Unitatea conectata pe Master apare in general prima cand BIOS-ul sau sistemul de operare detecteaza si enumera dispozitivele conectate. Daca este o singura unitate conectata la cablu, ideal ar fi sa fie configurata ca Master (unele tipuri de unitati, cum sunt HDD de la Western Digital, au o setare speciala Single pentru conectarea cu un singur cablu). O alta setare pentru configurarea conectivitatii unitatilor este Cable Select, care selecteaza singur daca unitatea este Master sau Slave in functie de pozitia de pe cablu in care este conectata. Toate aceste setari se obtin prin mutarea unui jumper pe pozitiile respective de obicei inscriptionate pe unitate. Interfata ATA are o latime de 16 biti, o latime de banda de 16 MB/s la primele variante, mai tarziu latimea crescand la 33, 66, 100 si 133 MB/s.
